Sărbătoarea Preasfintei Inimia fost extinsă de papa Pius al IX-lea la toată Biserica în 1856. Dar spiritualitatea Inimii lui Isus este tot atât de veche cât şi creştinismul avându-şi originea în străpungerea de către soldatul roman a coastei lui Isus pironit pe Cruce. O rană din care au ieşit sânge şi apă, "semnul iubirii milostive a lui Dumnezeu", cum s-a exprimat Benedict al XVI-lea.

Da, Isus ne-a cunoscut în timpul vieţii, al agoniei şi patimilor sale pe toţi şi pe fiecare şi s-a dat pentru fiecare dintre noi: „Fiul lui Dumnezeu m-a iubit şi s-a dat pe sine pentru mine” (Gal 2,20). Ne-a iubit pe toţi cu o inimă omenească. De aceea, Preasfânta Inimă a lui Isus, străpunsă de păcatele noastre şi pentru mântuirea noastră (Cf In 19,34) „este considerată semnul şi simbolul eminent...al nemărginitei iubiri cu care Răscumpărătorul divin îl iubeşte neîncetat pe Tatăl veşnic şi pe toţi oamenii” (Pius XII, enciclica Haurietis aquas, 15 mai 1956).

Haruri si binecuvantari tuturor cititorilor!