Libertatea comunităților religioase

4. Libertatea sau imunitatea față de constrângere în materie de religie, care este cuvenită indivizilor, trebuie să li se recunoască și atunci când ei acționează comunitar. Într-adevăr, comunitățile religioase sunt cerute de natura socială atât a omului cât și a religiei.

Așadar, acestor comunități, atâta timp cât nu sunt violate cerințele juste ale ordinii publice, li se cuvine de drept libertatea de a se conduce după norme proprii, de a cinsti cu un cult public divinitatea supremă, de a-și ajuta membrii în practicarea vieții religioase și de a-i nutri cu învățătură, precum și de a promova acele instituții în care membrii colaborează pentru a-și orândui viața conform cu principiile lor religioase.

Comunitățile religioase au, de asemenea, dreptul de a nu fi împiedicate prin mijloace legislative sau prin acte administrative ale puterii civile să-și aleagă propriii slujitori ai cultului, să-i educe, să-i numească și să-i transfere, să comunice cu autoritățile și comunitățile religioase aflate în alte părți ale lumii, să ridice edificii religioase precum și să dobândească și să folosească bunurile corespunzătoare.

Comunitățile religioase au și dreptul de a nu fi împiedicate să-și propovăduiască și să-și mărturisească public credința, oral și în scris. Însă în răspândirea credinței religioase și în introducerea unor practici, ele trebuie să se abțină întotdeauna de la orice fel de acțiune care ar aduce a constrângere sau a atragere necinstită ori incorectă, mai ales când e vorba de persoane lipsite de cultură sau de resurse. Un astfel de mod de a acționa trebuie considerat ca abuzare de dreptul propriu și lezare a dreptului altora.

Pe lângă aceasta, libertatea religioasă implică și ca grupurile religioase să nu fie împiedicate de a-și manifesta liber eficacitatea specifică a învățăturii lor în organizarea societății și în însuflețirea întregii activități omenești. În sfârșit, în natura socială a omului și în însuși caracterul religiei se află baza dreptului pe care oamenii îl au de a putea, îndemnați de simțământul lor religios, să organizeze liber întruniri sau să înființeze asociații educative, culturale, caritative, sociale.

Haruri si binecuvantari tuturor cititorilor!