Porunca a doua

446. Porunca lui Dumnezeu: „Să nu‑ţi faci chip cioplit…” (Ex 20,3) interzice cultul imaginilor?

În Vechiul Testament prin această poruncă se interzicea reprezentarea Dumnezeului absolut transcendent. Începând de la întruparea Fiului lui Dumnezeu, cultul creştin al imaginilor sacre este justificat (aşa cum afirmă Conciliul al II‑lea din Niceea, din anul 787), deoarece se întemeiază pe misterul Fiului lui Dumnezeu făcut om, în care Dumnezeul transcendent se face vizibil. Nu este vorba de o adorare a imaginii, ci de o venerare a celui care este reprezentat în ea: Cristos, Fecioara Maria, îngerii şi sfinţii.

Să nu spui numele Domnului Dumnezeului tău în zadar

447. Cum se respectă sfinţenia numelui lui Dumnezeu?

Numele sfânt al lui Dumnezeu se respectă prin invocarea, binecuvântarea, lauda şi preamărirea sa. Aşadar, trebuie evitate abuzul de a face apel la numele lui Dumnezeu pentru a justifica o crimă şi orice folosire nepotrivită a numelui său, cum este înjurătura, care prin natura sa este un păcat grav; blestemele şi infidelitatea faţă de promisiunile făcute în numele lui Dumnezeu.

448. De este interzis jurământul fals?

Pentru că în felul acesta este chemat în cauză Dumnezeu, care este însuşi adevărul, ca martor al unei minciuni.

„Nu juraţi nici pe Creator, nici pe creatură, decât în adevăr, dacă este nevoie şi cu respect” (Sfântul Ignaţiu de Loyola).

449. Ce este sperjurul?

Sperjurul înseamnă a face, sub jurământ, o promisiune cu intenţia de a nu o ţine, sau a viola promisiunea făcută sub jurământ. Este un păcat grav împotriva lui Dumnezeu care este mereu fidel faţă de promisiunile sale.

Haruri si binecuvantari tuturor cititorilor!