460. Care sunt obligaţiile părinţilor faţă de copii?
Părtaşi de paternitatea divină, părinţii sunt pentru copii primii responsabili ai educaţiei şi primii vestitori ai credinţei. Ei au obligaţia de a‑i iubi şi a‑i respecta pe copii ca persoane şi ca fii ai lui Dumnezeu şi de a se îngriji, pe cât posibil, de nevoile lor materiale şi spirituale, alegând pentru ei o şcoală potrivită şi ajutându‑i cu sfaturi prudente în alegerea profesiunii şi a stării de viaţă. Îndeosebi, au misiunea de a‑i educa în credinţa creştină.
461. Cum îi educă părinţii pe copiii lor la credinţa creştină?
Îndeosebi cu exemplul, rugăciunea, cateheza familială şi participarea la viaţa eclezială.
462. Legăturile familiale sunt un bine absolut?
Legăturile familiale, chiar dacă sunt importante, nu sunt absolute, pentru că prima vocaţie a creştinului este de a‑l urma pe Isus, iubindu‑l: „Cine îşi iubeşte tatăl sau mama mai mult decât pe mine nu este vrednic de mine; cine îşi iubeşte fiica sau fiul mai mult decât pe mine nu este vrednic de mine” (Mt 10,37). Părinţii trebuie să favorizeze cu bucurie urmarea lui Isus din partea copiilor lor, în orice stare de viaţă, chiar în viaţa consacrată sau în slujirea preoţească.
463. Cum trebuie exercitată autoritatea în diferitele domenii ale vieţii sociale?
Trebuie exercitată întotdeauna ca o slujire, respectând drepturile fundamentale ale omului, o justă ierarhie a valorilor, legile, dreptatea distributivă şi principiul subsidiarităţii. În exercitarea autorităţii, fiecare trebuie să caute interesul comunităţii, şi nu propriul interes, şi trebuie să se inspire în deciziile sale din adevărul despre Dumnezeu, despre om şi despre lume.
464. Care sunt obligaţiile cetăţenilor faţă de autorităţile civile?
Cei care sunt supuşi autorităţii trebuie să‑i considere pe superiorii lor ca reprezentanţi ai lui Dumnezeu, oferindu‑le colaborarea leală pentru buna funcţionare a vieţii publice şi sociale. Aceasta presupune iubirea şi slujirea patriei, dreptul şi datoria de a vota, plătirea impozitelor, apărarea ţării şi dreptul la o critică mereu constructivă.
465. Când nu trebuie să asculte cetăţeanul de autorităţile civile?
Cetăţeanul nu trebuie, în conştiinţă, să asculte atunci când legile autorităţilor civile se opun la exigenţele ordinii morale: „Trebuie să ascultăm mai degrabă de Dumnezeu decât de oameni” (Fap 5,29).
Haruri si binecuvantari tuturor cititorilor!
