Efrem Sirul (Efrem Siriacul, Ephraim Sirianul, aramaică ܡܪܝ ܐܦܪܝܡ ܣܘܪܝܝܐ - Mor Aphrêm Sûryoyo ) (n. c. 306 în Nisibis, astăzi Nusaybin , d. 9 iunie 373 în Edessa, azi Șanlıurfa) a fost un teolog, autor de imnuri în limba siriacă, venerat ca sfânt în întreaga creștinătate. El a predat învățătura creștină ca ascet în Nisibis pînă ân anul 363 când împăratul roman Flavius Claudius Iovianus a cedat orașul perșilor. De atunci a trăit în apropierea orașului Edessa. De asemenea, este considerat clasic al literaturii siriene.

Este considerat întemeietorul școlii persane și alături de contemporanul lui mai în vârstă Arafat unul din cei mai mari teologi ai biserica siriaca. Deoarece a trăit înainte de primele schisme majore din istoria creștinismului, Efrem Sirul este foarte prețiut și venerat ca sfânt în multe biserici din răsărit și apus. În 1920 a fost proclamat de către papa Benedict al XV-lea prin epistola Principi apostolorum Petro drept Doctor al Bisericii.

Sărbătoarea Sfântului Efrem Sirul este celebrată în bisericile ortodoxe în 28 ianuarie, în bisericile evanghelice, anglicane, copte și catolice în ziua de 9 iunie iar în biserica maronită în 18 iulie.

Haruri si binecuvantari tuturor cititorilor!