Căderea

73. Cum se înţelege realitatea păcatului?

În istoria omului este prezent păcatul. Această realitate se clarifică în mod deplin numai la lumina revelaţiei divine şi mai ales în lumina lui Cristos, Mântuitorul tuturor, care a făcut să prisosească harul chiar acolo unde s‑a înmulţit păcatul.

74. Ce este căderea îngerilor?

Cu această expresie se arată că Satana şi ceilalţi diavoli, despre care vorbesc Sfânta Scriptură şi tradiţia Bisericii, din îngeri creaţi buni de către Dumnezeu s‑au transformat în răi deoarece, prin alegere liberă şi irevocabilă, l‑au refuzat pe Dumnezeu şi împărăţia sa, dând astfel naştere iadului. Ei încearcă să‑l asocieze pe om la răzvrătirea lor împotriva lui Dumnezeu; însă Dumnezeu afirmă în Cristos victoria sa sigură asupra Celui Rău.

75. În ce constă primul păcat al omului?

Omul, ispitit de diavol, a lăsat să se stingă în inima sa încrederea faţă de Creatorul său şi, neascultând de el, a voit să devină „ca Dumnezeu”, fără Dumnezeu şi nu conform lui Dumnezeu (Gen 3,5). Astfel, Adam şi Eva au pierdut imediat, pentru ei şi pentru toţi urmaşii lor, harul originar al sfinţeniei şi al dreptăţii.

76. Ce este păcatul strămoşesc?

Păcatul strămoşesc, în care se nasc toţi oamenii, este starea de privare de sfinţenia şi dreptatea originală. Este un păcat „contractat” şi nu „săvârşit” de noi; este o condiţie din naştere, şi nu un act personal. Din cauza unităţii de origine a tuturor oamenilor, el se transmite la urmaşii lui Adam prin natura umană, „nu prin imitare, ci prin propagare”. Această transmitere rămâne un mister pe care nu‑l putem înţelege pe deplin.

77. Ce alte consecinţe provoacă păcatul strămoşesc?

Ca urmare a păcatului strămoşesc, natura umană, fără să fie coruptă în întregime, este rănită în forţele sale naturale, este supusă ignoranţei, suferinţei, puterii morţii şi este înclinată spre păcat. Această înclinaţie este numită concupiscenţă.

78. După primul păcat, ce a făcut Dumnezeu?

După primul păcat, lumea a fost inundată de păcate, însă Dumnezeu nu l‑a lăsat pe om în puterea morţii, ci, dimpotrivă, i‑a prezis în mod misterios – în „Protoevanghelie” (Gen 3,15) – că răul va fi învins şi omul va fi ridicat din cădere. Este prima vestire a lui Mesia răscumpărătorul. De aceea, căderea chiar va fi numită fericită vină, pentru că „a avut parte de un Răscumpărător aşa de mare” (Liturgia din Privegherea pascală).

Haruri si binecuvantari tuturor cititorilor!