Ps.8,2a. Doamne Dumnezeul nostru, cât de minunat este numele tău pe tot pământul!

Prezența lui Isus în mijlocul apostolilor îi uimește și sunt tulburați. Isus ne uimește, El este cel care îndeplinește ceea ce spune. Indoiala poate să ne dechidă spre adevăr, da totodată poate să ne îndepărteze, dacă nu gasim o calauză sigură.

Cred că Cel care ne poate fi călauză sigură pentru noi oameni este: Duhul Sfânt, ne poate învăța, orienta, lumina, însoți, numai dacă avem încredere totală.

În Evanghelia de azi Isus  încearcă să îndepărteze îndoiala discipolilor prin trei momente:

- Isus intuește gândurile lor și în acelaș timp le vorbește ca atunci când era cu ei în viața sa pământească;

- Isus le îndepartează îndoiala cu privire la identitatea Sa, arătându-le mâinile și picioarele care păstrează urmele cuelor;

- Isus ii întreabă dacă au ceva de mâncare, ucenici îi oferă o bucata de pește frip iar Isus o mănâncă în fața lor.

Și noi  avem îndoieli așa cum au avut ucenici lui Isus, însă prin credința adevărată și statornică putem îndepărta aceste îndoieli.  De câte ori avem o cruce de purtat, să ne asemănăm lui Isus, să o purtăm cu credință și să rămânem statornici indiferent de greutatea cruci. Isus este mereu cu noi, El ne duce  împreună cu crucea noastră zilnică.

În fiecare zi avem o cruce, ducând-o cu încredere putem fi exemplu lui Isus cel răstignit și înviat, acolo unde suntem sau acolo unde mergem. Să încercăm în fiecare moment a fi exemple prin cuvintele și faptele noastre, să transmitem celor pe care îi întîlnim mesajul de bucurie venit o dată cu învierea lui Isus. ”Aleluia! A Înviat!”.

Haruri și binecuvântări tuturor cititorilor!